Intelegerea culorilor
De ce nu ies culorile de pe ecran la tipar ?
Culorile de pe ecranul tău sunt RGB (Red/Roşu, Green/Verde şi Blue/Albastru). Acestea se numesc culori aditive. Se numesc aditive pentru că, monitorul fiind negru, ledurile monitorului trebuie să se aprindă din ce în ce mai intens, până când împreună dau nuanţa albă. Aşa parcurg tot gamutul de culoare RGB. Monitorul este o sursă de lumină, aşa că nu mai are nevoie de hârtie sau suport printabil ca să afişeze culorile.
Imprimantele, în schimb, tipăresc CMYK (Cyan/Cian, Magenta, Yellow/Galben şi Black/Negru). Acestea se numesc culori substractive. Asta pentru că hârtia nu este o sursă de lumină cum e monitorul, aşadar, la imprimare, nuanţa de culoare se formează pornind invers, de la alb spre negru. Culorile Cian (C), Magenta (M) şi Galben (Y), împreună formează o nuanţă maronie foarte închisă, aproape neagră dar nu negrul complet. Din acest motiv, s-a adăugat şi culoarea neagră (K).
Paleta de culori RGB este cu mult mai mare decat cea CMYK dupa cum vedem in ilustratia de alaturi.
Asta doar ne face sa intelegem cum stau lucrurile si sa realizam ca tehnologia de tipar nu poate reproduce in totalitate spectrul de culori vizibil cu ochii si nici macar gamutul RGB de pe ecran.
La ce sa te astepti
Cel mai important lucru este sa intelegi tehnologia de tiparire, pentru a avea asteptarile corecte.
La Daisler avem 7 tehnologii diferite care ajuta la personalizarea tuturor produselor reprezentate in functie de gamutul reprodus pe suport.
1. DTG (cerneala speciala pentru textile; bumbac)
2. Laser (toner)
3. UV (cerneala ce se fixeaza la raze UV)
4. Eco-Solvent (cerneala pe baza de solvent)
5. Latex (cerneala pe baza de apa + optimiser)
6. Sublimare (cerneala ce la temperatura ridicata se transforma in gaz si se fixeaza pe material)
7. Cerneala pe baza de apa
Dupa cum vedem, cerneala pe baza de apa are cea mai mare sansa sa reprezinte culorile afisate pe ecran. Normal ca obtinerea culorilor este influentata si de profilul de culoare folosit de tine dar tehnologia e cea care limiteaza reprezentarea culorilor. Cand se intampla ca profilul sa ceara un cod de culoare si imprimanta sa nu-l poata reprezenta atunci il inlocuieste cu valoarea maxima ce o poate reprezenta, apropiata de acel cod. Acest lucru influenteaza toate culorile.
Al doilea lucru este sa intelegi ca suportul pe care se tipareste influenteaza puternic toate culorile.
Aici e posibil sa fie hartie alba sau galbuie, suport de lemn sau sticla, textil sau banner. Toate aceste suporturi sunt decisive in reprezentarea culorilor. Gamutul cel mai mare se produce doar pe suportul cel mai apropiat de alb posibil. Orice altceva face ca imaginea sa aiba culori distorsionate iar imprimanta va incerca sa compenseze, insa de multe ori fara un rezultat spectaculos.
Concluzie
Odata aleasa tehnologia si suportul va trebui doar sa accepti cea mai apropiata varianta de ce vezi pe ecran si sa ai asteptarile conforme cu tehnologia aleasa.
Toate imprimantele utilizează culorile de baza CMYK. Singura diferenţă este tehnologia prin care imprimantele pun culorile pe suport (hârtie, banner, textil, metal etc.)
Aici, deşi culorile rămân CMYK mereu va fi diferenţa între tehnologie, începând de la suportul pe care se pune culoare și până la tipul de cerneală sau toner folosit.
Aşadar, este diferență între cum se îmbină culorile care se produc din toner şi culorile care se produc din cerneală de apă etc.
Chiar dacă imprimantele tipăresc CMYK, diferenţa de tehnologie între ele face ca gamutul să fie mai mic sau mai mare, în funcţie de tehnologie (laser, cerneală solvent, cerneală latex, cerneală sublimare, cerneală UV etc.). Produsele nu se pot personaliza toate cu aceeaşi tehnologie, din acest motiv e nevoie de cerneluri diferite şi aici apare diferenţa de culori între produse.
La Daisler calibram aparatele si monitoarele regulat si folosim doar materiale profilate, asta ca sa garanteze un rezultat cat mai apropiat de cel vizibil pe ecran. Cu toate acestea insa, nu se poate reprezenta aceeasi culoare la fel pe orice suport.
La ce ajuta calibrarea monitorului?
Te ajuta doar pe tine in a vedea culorile cat mai apropiate de valorile reale din spatele imaginii, nimic mai mult.
Pentru calibrare ai nevoie de un spectofotometru. Monitorul genereaza culori diferite si intensitati diferite iar spectofotometrul atasat de ecran citeste si transmite la final valorile de corectie a datelor citite. Asa se creaza un profil care se aplica pe monitor.
Aceasta calibrare este necesara sa o faci din 2 in 2 saptamani (asta daca vrei sa vezi culori cat mai aproape de valorile reale) deoarece si ledurile imbatranesc si nu mai lumineaza cum luminau in prima zi de functionare.
Mai multe monitoare calibrate nu inseamna monitoare care afiseaza la fel valorile.
Asta se datoreaza faptului ca fiecare monitor este fabricat intr-o anumita data de anumiti producatori diferiti si diferite standarde. S-ar putea realiza similaritate intre monitoare doar daca luam 2 monitoare de acelasi tip, fabricate in aceeasi zi. Altfel e imposibil. Cel mai mult poti obtine o valoare foarte apropiata dar niciodata identica.
Asadar daca avem o imagine, acea imagine poate avea diferite reprezentari pe fiecare monitor, chiar daca toate monitoarele sunt calibrate.
Este diferit ceea ce vezi tu acasa cu ceea ce vezi la noi, cu toate ca ambele monitoare sunt calibrate.
Deci, daca ai monitor calibrat nu inseamna ca imaginea trebuie sa iasa ca pe ecran, pentru ca nu iese si e vorba de cu totul altceva.
Speram ca acest text sa te ajute sa iei cele mai bune decizii legate de tiparirea lucrarilor tale. Pentru nelamuriri sau intrebari extra iti stam cu mare placere la dispozitie in magazin sau pe mail la dani@daisler.ro